ANALIZA SITUAŢIEI OPERATIVE

I.1. Teritoriul

I.1.1 Aşezarea geografică

Oraşul Târgovişte – Municipiul de reşedinţă al judeţului Dâmboviţa – se află situat la o distanţă de 80 km de Bucureşti, 20 km faţă de oraşul Pucioasa şi 15 km faţă de municipiul Moreni, aproape de paralela 45 (44058’) latitudine nordică şi a meridianului 25 (25028’) longitudine estică într-o depresiune intracolinară, străbătută de râurile Ialomiţa şi Dâmboviţa, la limita zonei de contact dintre deal şi câmpie.

I.1.2. Suprafaţa şi configuraţia terenului

Oraşul are o suprafaţă de 4681ha, altitudinea, deasupra nivelului mării, maximă este  de 295 m,  minimă  de 263 m şi medie absolută de 280 m. Suprafaţa intravilanului este de 1966 ha, iar din intravilan 100,7 ha reprezintă zona verde. După destinaţie: suprafaţa agricolă – 2141 ha (arabil – 917 ha, plantaţii viticole şi pomicole – 20 ha, păşuni şi fâneţe – 204 ha); păduri şi alte terenuri forestiere – 1035 ha; terenuri cu ape şi ape cu stuf – 102 ha; căi de comunicaţie şi căi ferate – 153 ha; terenuri ocupate cu construcţii şi curţi – 1248 ha; terenuri degradate şi neproductive – 2 ha.  .

I.1.3 Regimul climateric

Existenţa climei temperat-continentale în zona de dispunere a oraşului Târgovişte se motivează prin faptul că paralela de 45° latitudine nordică reprezintă nu numai jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi Ecuator, dar şi dintre culmile Carpaţilor Meridionali şi Câmpia Română, străbătând teritoriul municipiului pe la nord, pe linia Şotânga-Doiceşti-Aninoasa.
Masele de aer rece, polar, ocolesc arealul târgoviştean datorită prezenţei dealurilor înconjurătoare. Beneficiind de apărarea naturală împotriva vânturilor dominante, datorită barajelor oferite de Culmile Subcarpaţilor, care o împresoară spre nord-vest (Masivul Spătărelul – Mitropolia, cu altitudine maximă de 693 m) şi nord-est (Dealul Mânăstirii, altitudine maximă de 425 m), Târgoviştea este caracterizată de un microclimat specific urban, cu ierni blânde, uneori prea blânde, şi veri aproximativ răcoroase, cu o temperatură medie anuală de + 9,9°C (izoterma de + 10°C conturează limita nordică a câmpiei şi traversează de la vest la est Câmpia Înaltă a Târgoviştei). Circulaţia aerului fiind slabă, frecvent se produc inversiuni de temperatură. Numărul zilelor senine este în medie de 110-120 / an, iar al celor acoperite de 120-140/an. Orientarea nord-vest – sud-est a Văii Ialomiţei şi fragmentarea reliefului fac ca, la Târgovişte, vânturile din nord-vest să aibă o pondere de 23%, în timp ce vânturile din direcţia nordică să aibă o frecvenţă  de 37%. Viteza lor medie variază între 1-3 m/s, valoarea cea mai mare înregistrându-se în luna aprilie, iar cea mai mică în luna iunie. Câmpia Târgoviştei este spaţiul manifestărilor eoliene moderate. Vânturile cu viteze cuprinse între 2-5 m/s au o pondere de 54%, cele tari, cu viteze de peste 10 m/s, sunt rare, iar cele mijlocii, cu viteze între 5-10 m/s, au o pondere de 5,6 % . Vânturile violente sunt rare, se resimt în lunile de vară (iulie, august) şi produc pagube livezilor, culturilor şi reţelelor de telefonie şi electricitate.

Valorile precipitaţiilor atmosferice sunt cuprinse între 600-700 mm anual: cele mai scăzute se înregistrează în luna martie (36 mm), iar cele mai mari în luna iunie (1000 mm), respectiv iulie, anul 2005, cu căderi spectaculoase de ape meteorice.
În zilele senine, indiferent de anotimp, pitorescul masivului Leaota din Bucegi este perfect vizibil, dominând peisajul Târgoviştei.

În Târgovişte sunt create condiţiile de apariţie a ceţii, datorită numeroaselor nuclee de condensare aflate în suspensie, la o umiditate a aerului mai mică de 100%, numărul zilelor cu ceaţă “de advecţie” fiind aproape dublu faţă de regiunile învecinate (50-55 zile). Se remarcă o frecvenţă mai mare a ceţii în lunile octombrie-februarie. Platforma industrială a oraşului, care emană în atmosferă pulberi sau noxe poluante, determină o vizibilitate mai redusă, favorizând apariţia ceţurilor de radiaţii în dimineţile cu cer senin, nebulozitatea crescând artificial din cauza poluării cu cel puţin 1/10 faţă de zonele învecinate.

Numărul zilelor cu polei este în medie de 4-5 zile, excepţia producându-se în anul 1963, când au existat 12 zile cu acest fenomen climatic.

Iarna, pe timp ceţos şi vântos (sub 5 m/s), apare chiciura în cazul advecţiei aerului umed şi în condiţiile răcirilor radiative nocturne, în medie 2-3 zile, dar în anii 1942,1954 şi 1963, numărul zilelor cu chiciură a ajuns la 20.

Brumele de toamnă, dar mai ales cele de primăvară, apar pe fondul temperaturilor negative, a umezelii relative apropiată de saturaţie, a micşorării turbulente a aerului, dar şi a altor cauze fizico-geografice locale şi provoacă importante pagube culturilor legumicole şi livezilor de pomi fructiferi, dar fără a afecta circuitul biologic al culturilor agricole. Cele mai timpurii brume se încadrează în a doua decadă a lunii aprilie, intervalul fiind de 140-150 zile până la cele de toamnă.

În zona Târgovişte se înregistrează 3 luni reci şi umede (I,II şi XII) şi 4 luni aride (III, VIII, X şi XI), celelalte fiind moderate.

În concluzie, potenţialul climatic la Târgoviştei, în ansamblu, este moderat, fără contraste termice pronunţate, cu fenomene climatice – ceaţă, brumă, oraje – mai puţin intense şi frecvente, durata de strălucire a soarelui fiind satisfăcătoare, iar vitezele reduse ale vântului caracterizându-se prin predominarea calmului atmosferic.

I.1.4 Reţele hidrografice

Municipiul Târgovişte este străbătut de râul Ialomiţa  de la nord-vest spre  sud-est, pe o distanţă de 18 km, râul delimitând vatra oraşului spre est. Încă de la intrarea sa în oraş, râul curge pe sub terasa înaltă şi râpoasă a malului drept, supusă eroziunii laterale, dar după 500 m, albia minoră se abate spre est. Prima terasă a fost amenajată din vechime pentru irigat şi pentru culturile de legume, lărgindu-se treptat, spre sud, până la 600-700 m. Terasa de pe malul stâng se înclină uşor până la piciorul Dealului, având o lărgime de cca. 2 km.

Valea alohtonă a Ialomiţei şi câteva pâraie cu văi autohtone au panta de scurgere sub 3% faţă de nivelul general al câmpiei, adâncimea variind între 1-10 m, debitele fiind influenţate de caracteristicile climatice.

În zona Târgovişte, lunca Ialomiţei are o dezvoltare asimetrică, cu acumulări intense, grinduri şi ostroave, tendinţe de meandre şi de aluvionare periferică.
Depozitele teraselor, în majoritate, provin din remanierea pietrişurilor de Gândeşti. Zona terasei inferioare a Ialomiţei (care cuprinde toată suprafaţa construită a Târgoviştei şi zona înconjurătoare folosită pentru agricultură) este dezvoltată atât pe malul drept, cât şi pe malul stâng, dezvoltarea maximă având-o pe malul drept, peste 3 km lăţime, înclinarea redusă (1-2%), versantul bine conturat spre lunca râului şi înălţat cu aproximativ 15 m faţă de albia majoră.

Terasa de interfluviu de sub Dealul Teiş apare bine conturată şi se continuă până la sud de Târgovişte-Priseaca-Dragomireşti, cu o înălţime de 25-30 m, favorabilă evoluţiei aşezărilor.

Debitul mediu al râului este de 9-13 m3/s. Fluctuaţiile sezoniere au loc în lunile aprilie-mai, de la 12 la 15 m3/s (debit maxim), la 3-4 m3/s (debit minim).

Regularizarea albiei şi devierea apelor pe Iazul Morilor şi pe canalul deversor Ialomiţa-Ilfov, au impus amenajarea a două baraje de retenţie, unul în aval de Podul Teiş, şi altul în aval de Podul Valea Voievozilor, protejând cele două poduri şi atenuând eroziunea în adâncime a albiei.

Pe la piciorul terasei înalte de pe malul drept al Ialomiţei, pe o lungime de 4 km., curge Iazul Morilor- lucrare hidrotehnică importantă pentru agricultură.

Câmpia Înaltă a Târgoviştei, înclinată pe direcţia nord-vest (350m altitudine la Şotânga) şi sud-est (150 m altitudine la Bilciureşti), se îngustează pe interfluviu la numai 7-8 km lăţime şi este drenată de o reţea deasă de pâraie: Ilfovul (izvorând din Dealul Teişului), Baranga, Crevedia, Racoviţa, Mierea.

Pârâul Milioara este canalizat pe Şanţul Cetăţii din secolul al XVII-lea, şi, apoi, deviat spre râul Ilfov, iar Pârâul Târgoviştioara a fost abătut pe fundătura Uliţei Braşovului, la nord de Curtea Domnească, după ce a curs, până în secolul al XVI-lea, pe la vest de prima curte voievodală. Aceste două pâraie aproape că nu se mai cunosc, pentru că singura lor sursă de alimentare o constituie apele meteorice.
În nord-vestul Târgoviştei este situat lacul Priseaca, pe drumul judeţean Târgovişte-Voineşti-Câmpulung.

I.1.5 Căi de comunicaţie rutiere şi feroviare

Aşezat la o veche răscruce de drumuri comerciale ( Buzău, Brăila, Giurgiu, Braşov, Câmpulung) oraşul este nod feroviar secundar  şi rutier, putând fi uşor abordat din mai multe direcţii.

Gara Târgovişte asigură legătură feroviară secundară cu oraşele : Bucureşti şi Piteşti prin intermediul gării Titu, Ploieşti şi Pietroşiţa- acesta din urmă fiind şi capăt de traseu feroviar- de aici legătura cu oraşul Sinaia se realizează rutier. Oraşul este deservit se următoarele gări şi de halte : gările  Târgovişte şi Târgovişte Nord, halta Teiş, şi punctele de oprire de la Romlux şi Valea Voievozilor. Gara este deschisă atât traficului de călători  cu sistem de vânzare/rezervare electronică de legitimaţii de călătorie, cât şi traficului de marfă.  Feroviar mai sunt deservite, prin linii industriale, marii operatori economici ai oraşului — Mechel, Oţelinox, UPET, Erdemir, Romlux, Rondocarton şi unităţile militare din zona Teiş.

Municipiul Târgovişte este situat în vecinătatea capitalei României, la o distanţă de 80 km de aeroporturile Henri Coandă- Otopeni (OTP) şi Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu- ( BBU) .

Căi rutiere judeţene şi naţionale care străbat oraşul:

–       DN 71 Tărtășești – Târgoviște – Pucioasa – Sinaia

–       DN 72 Găești – Târgoviște – Ploiești;

–       DN72A Târgoviște – Câmpulung

–       DJ 711 Târgoviște — Bujoreanca

–       DJ 712 Târgoviște — Șotânga — Vulcana-Pandele — Brănești — Pucioasa

–       DJ 718A Târgoviște — Mănăstirea Dealu

–       DJ 719 Târgoviște — Valea Voievozilor

–       DJ 721 Târgoviște —  Colanu — Văcărești — Perșinari — Gura Șutii — Produlești — Costești Deal

În interiorul oraşului, transportul public este asigurat de S.C. A.I.T.T. SRL. şi cuprinde trasee de autobuze  şi de maxi – taxi. Oraşul  mai este deservit şi de companii şi întreprinzători, de drept privat, care desfăşoară activităţi de taxi.

Prin intermediul operatorilor de drept privat, din şi spre Târgovişte sunt deschise trasee de legătură cu toate localităţile judeţului şi intrajudeţene către Bucureşti, Braşov, Botoşani, Câmpulung Muşcel, Ploieşti, Piteşti, Câmpina ş.a.

Oraşe apropiate

–       București, la 80 km sud-est;

–       Pitești, la 70 km vest;

–       Ploiești, la 50 km est;

–       Pucioasa, la 20 km nord;

–       Găești, la 30 km sud-vest;

–       Moreni, la 20 km nord-est;

–       Titu, la 30 km sud;

–       Fieni, la 27 km nord;

–    Răcari, la 42 km sud-est.

I.1.6 Zone de agrement

Baza de Agrement Crizantema, ştrandul Tineretului, ştrandul Daso Cado Land, Bazin Sportiv de Înot (acoperit), parcurile Chindia, Mitropoliei, Mihai Bravu, Bulevardul Carol.

I.1.7 Obiective turistice şi unităţi de învăţământ

Muzee

–        Complexul Muzeal ”Curtea Domnească”;

–        Muzeul de istorie;

–        Muzeul Tiparului;

–        Muzeul Scriitorilor Târgovișteni;

–        Casa Atelier ”George Petrașcu”

–        Muzeul de Artă;

–        Casa Atelier ”Vasile Blendea”;

–        Muzeul Regional de Istorie (Galeriile Stelea);

–        Muzeul Poliției Române.

Biserici și mânăstiri

–        Complexul Monumental ”Stelea”;

–        Complexul monumental Metropolitan;

–        Biserica Albă;

–        Biserica Sf. Nicolae Simuleasa;

–        Biserica Stolnicului;

–        Biserica Sf. Nicolae Andronești;

–        Biserica Sfinții Voievozi;

–        Biserica Sf. Gheorghe;

–        Biserica Crețulescu;

–        Biserica Sfinții Împărați;

–        Biserica Buzinca;

–        Biserica Lemnului;

–        Biserica Sf. Ioan Botezătorul;

–        Biserica Târgului;

–        Biserica Sf. Nicolae Geartoglu;

–        Biserica Sfinții Atanasie și Chiril;

–        Biserica Oborul Vechi;

–        Complexul Monumental Dealu.

Oraşe înfrăţite

• Kazanlak – Bulgaria
• Târgoviște -Bulgaria
• Trakai – Lituania
• Orvault – Franța
• Corbetta – Italia
• Santarém – Portugalia
• Vellinge – Suedia
• Miami – Statele Unite ale Americii
• New York– Statele Unite ale Americii
• Castellon de la Plana- Spania

Unităţi de învăţământ

Municipiul Târgovişte are următoarea structură a unităţilor de învăţământ: o universitate, 9 licee, 4 colegii naţionale, un seminar teologic,10 şcoli gimnaziale, 16 grădiniţe,   1 club sportiv școlar, Inspectoratul Şcolar Judeţean, o Casă a Corpului Didactic, un Centru Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională și Palatul Copiilor.

 

I.2. Populaţia

I.2.1. Numărul populaţiei structura acesteia, date demografice

Conform rezultatelor provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2011, populaţia oraşului a cunoscut o scădere.

Din anul 1990 numărul de locuitori a evoluat astfel: 100.900 (1990), 97.900 (1992), 99.336 (1995), 99.486 (1997), 99.900 (2001), 89.930 (2002), 73964 (2011).
Structura etnică a populatei se împarte astfel (recensământ din 2011):

• Români…………………….70.389 (95,16%)
• Romi……………………..2645 (3,57%)
• Bulgari……………………..671 (0,91%)
• Maghiari……………………69 (0,09%)
• Alte naţionalităţi………….165 (0,22%)

Populaţia după religii (conform recensământului din 2002); rezultatele preliminarii pe anul 2011 vor fi diseminate la sfârşitul lunii mai a.c.

• Ortodoxă………………………….86.681 (96,38%)
• Evanghelică………………………..974 (1,08%)
• Romano-catolică…………………..529 (0,58%)
• Penticostală………………………..491 (0,54%)
• Adventistă de ziua a Şaptea…….460 (0,51%)
• Creştină după Evanghelie……….450 (0,50%)
• Alte religii……………………………345 (0,41%) .

I.2.2 Ocupaţiile de bază desfăşurate de populaţia municipiului sunt regăsite în sfera  producţiei industriale şi prelucrătoare (metalurgie şi ramuri conexe, materiale de construcţii), agricultură, comerţ, servicii, transport, cercetare dezvoltare industrie auto. Dată fiind dispunerea aproximativ centrală faţă de Piteşti, Ploieşti şi Bucureşti   ( rază de 50-80Km) corelată cu existenţa căilor rutiere şi operatorilor de transport, întâlnim şi un număr mare de persoane care îşi desfăşoară activitatea profesională în localităţile menţionate.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dâmboviţa înregistra în baza de date, la sfârşitul lunii aprilie 2011, un număr de 13.877 şomeri, din care 5861 sunt femei. În numărul total sunt cuprinşi şomerii care beneficiază de indemnizaţie – 4676, precum şi şomeri neindemnizaţi – 9201.

I.3. Evenimente social-economice, politice sau religioase

Pe parcursul unui an în municipiul Târgovişte sunt organizate o serie de evenimente care definesc identitatea urbei cum ar fi:

–        01-07 ianuarie slujbe religioase la lăcaşurile de cult;

–        24 ianuarie sărbătorirea Unirii Principatelor Române;

–        24 februarie- Dragobetele;

–        Târgul de Primăvară 01-10.03;

–        8   martie – Ziua femeii;

–        aprilie-mai – sărbătorile Pascale;

–        1 Mai – ziua internaţională a muncii;

–        24 mai- 06 iunie manifestări cultural artistice în diferite locaţii cu ocaziile ”Ziua Copilului”, ”Ziua Europei”, Festivalul Păpuşilor Vii”;

–        15-22 iunie ”Festivalul Cultura Urbană” –se desfăşoară în Centrul Vechi al municipiului Târgovişte

–        26 iunie Ziua Drapelului”;

–        05-09 septembrie ”Zilele Cetăţii Târgovişte”;

–        01 decembrie ”Ziua Naţională a României”

–        decembrie- ianuarie Sărbătorile de Iarnă;

–        piese de teatru organizate în aer liber de către teatrul Tony Bulandra

în diverse locaţii şi perioade;

–        întreceri sportive organizate pe stadionul Eugen Popescu, Sala Polivalentă, săli de sport din cadrul unor instituţii;

–        promovarea unor produse tradiţionale cu ocazia  unor târguri specifice;

–        festivalul Timişoreana- se desfăşoară în Piaţa Tricolorului

–        ziua Romilor-se desfăşoară în Parcul Chindia

–        Sărbătoarea religioasă “Înălţarea “

–        Ziua Drapelului-se desfășoară în Piaţa Tricolorului (26.06.)

–        Festivalul « Crizantema de Aur » – se desfăşoară în incinta Casei Sindicatelor;

–        Festivalul « Tudoriţa « – se desfăşoară în cartierul Matei Voievod

–        Adunări publice, marşuri, pichetări şi acţiuni de protest.

I.4. Starea infracţională şi contravenţională

I.4.1. Ordine și liniște publică

1. EVOLUȚIA GENERALĂ A SITUAȚIEI OPERATIVE

În anul 2013 în zona siguranței cetățeanului, s-a constatat o scădere a riscului infracțional la diferite niveluri.

Rata criminalității înregistrează următorii indicatori:

– infracțiuni sesizate: scădem de la 2968 în anul 2012 la 2877 în anul 2013(- 91)

– infracțiuni pentru care s-a început urmărirea penală scădem de la 1376 în anul 2012 la 1215 în anul 2013 (-161).

– cauze soluționate de la 551 în anul 2012 scădem la 378 (-173) în anul 2013.

2. EVOLUȚIA SITUAȚIEI OPERATIVE PE LINIA FAPTELOR CU AUTORI NECUNOSCUȚI

În perioada analizată, numărul faptelor penale cu AN a înregistrat un trend ascendent respectiv de la 5189 la 0l.0l.2013 la 5360 la 3l.12.2013 (+171). În anul 2013 au fost soluționate un număr de 885 dosare penale cu A.N., (+ 89). Astfel, la Poliția Municipiului Târgoviște dacă la începutul anului 2013 se aflau în evidenţă 5189 dosare penale cu A.N., în cursul perioadei au fost înregistrate 1013(-90) fapte penale de acest gen, au fost primite 66 dosare, predate 23 şi rezolvate 885 (+ 89) dosare penale cu AN, din care 352 prin identificarea autorilor (procentul fiind de 39,77%) şi au rămas în lucru 5360 fapte penale cu AN, ceea ce reprezintă o creștere cu 171 fapte.

3. EVOLUȚIA SITUAȚIEI OPERAIVE STRADALE

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, infracţiunile comise în stradă în mediul urban înregistrează un trend descendent de la 366 câte s-au înregistrat în anul 2012, la 270 (-96) În anul 2013. Dintre acestea, 227 sunt infracţiuni de furt, față de 322 în 2012 (-95) din care:

– din societăţi comerciale = 6 (-2);

– din buzunare = 13 (+3);

– din autovehicule = 107 (-56);

– de componente auto = 52 (-47).

Pentru contracararea eficientă a infracţionalităţii stradale s-au întreprins următoarele măsuri:

–             concentrarea efectivelor de ordine publică pentru a acţiona în partea a doua a zilei şi pe timpul nopţii, când se produceau cele mai multe fapte de natură infracţională şi de tulburare a ordinii şi siguranţei publice;

–             reducerea timpului de reacţie şi creşterea gradului de solicitudine faţă de cetăţenii care reclamă, pentru a le crea convingerea de bunele intenţii ale Poliţiei în depunerea tuturor eforturilor pentru rezolvarea cazurilor cu operativitate. Această problemă a fost permanent în atenţia echipei manageriale, care a reuşit în mare măsură să conştientizeze poliţiştii să acţioneze cu responsabilitate şi de îndată la solicitarea cetăţenilor;

–   suplimentarea dispozitivului de siguranţă publică cu forţe de la alte formaţiuni, în special de la posturile de politie coordonate dar și de la Biroul Investigaţii Criminale, precum şi cu ofiţeri şi subofiţeri din cadrul I.J.J. Dâmboviţa şi polițiști locali, în zonele de risc identificate şi la orele când se comit astfel de fapte. În anul 2013, în baza protocolului de colaborare încheiat cu Poliția Locală a Municipiului Târgoviște, cu sprijinul ATOP Dâmbovița, dispozitivul de siguranță publică pe raza municipiului Târgoviște are în componență și polițiști locali, în medie 10 lucrători/24 ore.

4. EVOLUȚIA SITUAȚIEI OPERATIVE PE LINIA INFRACȚIUNILOR COMISE CU VIOLENȚĂ

În anul 2013 se înregistrează un trend descendent al infracţiunilor contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanelor, astfel:

– infracțiuni contra persoanei scădem de la 687 în anul 2012 la 678 în anul 2013 (-9)

– infracțiuni contra libertății persoanei creştem de la 187 în anul 2012 la 195 in anul 2013 (+8)

– infracțiuni privitoare la viața sexuală scădem de la 21 în anul 2012 la 12 în anul 2013 (-9);

– au fost sesizate 15 tâlhării (-17) fata de 32 in 2012;

– au fost sesizate 12 infracţiuni referitoare la viaţa sexuală (-9) fata de 21 în 2012

– a fost sesizată 1 infracțiune de ultraj contra polițistului (-3) și 7 de ultraj contra bunelor moravuri (+3) în anul 2013 faţă de 4 în anul 2012.

Nu s-au înregistrat infracțiuni de omor sau tentative de omor și am înregistrat o pruncucidere.

Reducerea numărului infracţiunilor grave comise cu violenţă, cu impact deosebit asupra opiniei publice, a constituit un reper de referinţă al domeniului investigaţiilor criminale, direcţionarea activităţilor pe acest palier de acţiune, susţinute de intervenţii rapide la locul faptei şi fermitate în aplicarea măsurilor procedurale și legale, fiind determinante în îndeplinirea obiectivelor stabilite:

– asigurarea protecţiei şi siguranţei vieţii, integrităţii şi patrimoniului cetăţenilor;

– reducerea ratei criminalităţii de natură judiciară acordându-se o atenţie sporită faptelor comise cu violenţă şi celor îndreptate împotriva patrimoniului persoanei precum şi creşterea numărului de cauze penale soluţionate, rămase iniţial cu autori necunoscuţi, concomitent cu îmbunătăţirea procentului de identificare a autorilor;

– eficientizarea activităţilor de prinde re a persoanelor urmărite în temeiul legii prin implicarea tuturor structurilor cu atribuţiuni pe această linie, în vederea reducerii numărului celor care se sustrag executării pedepsei sau urmăririi penale;

– creşterea încrederii populaţiei în instituţia Poliţiei.

Nu au fost înregistrate, în anul 2013, infracţiuni cu violenţă de genul reglărilor de conturi între grupuri de infractori, încăierări în stradă, fiind însă sesizate un nr. de 7 infracţiuni de ultraj contra bunelor moravuri, pentru care s-au dispus măsurile legale.

5. CAUZELE ŞI CONDIŢIILE GENERATOARE ŞI FAVORIZATOARE

Referindu-ne la cauzele şi condiţiile generatoare şi favorizatoare, putem aprecia următoarele:

–  atitudinea provocatoare a victimelor ;

–  atitudinea de indiferenţă a cetăţenilor care rămân pasivi chiar şi atunci când în imediata lor apropiere se comit astfel de fapte;

–  ignoranţa patronilor în a-și asigura paza şi mijloacele tehnice de alarmare a societăţilor, bunurilor şi valorilor;

–  agresivitatea crescută a autorilor infracţiunilor;

–  lipsa sistemelor performante de alarmare, grilajelor, clopotelor și a sistemelor suplimentare de asigurare;

–  amplasarea magazinelor şi chioşcurilor în locurile izolate;

–  abandonul şcolar, lipsa de ocupaţie, anturajele infracţionale, coroborate cu situaţia economic o-socială şi mediul familiei.

–  existenta multor persoane doritoare de chilipiruri şi câştiguri uşoare ce facilitează vânzare a bunurilor provenite din infracţiuni;

–  neacoperirea corespunzătoare cu elemente de dispozitiv din cadrul structurilor abilitate;

–  existenta unor planuri proprii de pază, necorespunzătoare la unele societăţi comerciale şi încadrarea ca paznici a unor persoane ce nu corespund cerinţelor şi normelor legale;

–   neaplicarea cu fermitate a legii fata de categorii de persoane responsabile sa ia toate masurile de paza, protecţie şi securitate a bunurilor şi valorilor proprii;

–  starea  sociala precară a unor persoane, lipsa mijloacelor de subzistenta coroborate cu lipsa de pregătire.

Din analiza situaţiei operative şi a cazurilor soluţionate în anii anteriori a rezultat ca infractorii ce comit infracţiuni de furt din auto, deşi acest gen de fapte a scăzut simţitor faţă de anii anteriori, sunt de regula organizaţi în grupuri, fiecare membru având sarcini prestabilite – asigurarea pazei, deschiderea sistemelor de asigurare, pătrunderea în interiorul habitaclului şi sustragerea de bunuri sau a auto vehiculelor , valorificarea bunurilor sustrase sau a auto vehiculelor .

S-a stabilit că autorii acestor furturi acţionează după o verificare prealabila a autoturismelor vizate, urmărindu-se existenţa sau nu a sistemelor de alarmare electronice, uzura excesiva a sistemelor de asigurare, bunurile de valoare lăsate in interior.

Furturile din auto reprezintă în marea lor majoritate sustrageri de repere (oglinzi retrovizoare, genţi, bagaje lăsate în habitaclu la vedere, roţi de rezervă, accesorii, casetofoane auto, LCD-uri, etc.), cu valoare redusă, săvârşite pe fondul impedimentelor privind raportul: nivel parc auto – distribuirea efectivelor.

Principalele cauze care au influenţat şi favorizat comiterea acestor genuri de infracţiuni sunt:

– atitudinea indiferentă a cetăţenilor, martori sau chiar victime ale acestui gen de infracţiuni, care de cele mai multe ori îngreunează cercetările, pentru probarea activităţilor infracţionale ale făptuitorilor;

– victimele infracţiunilor de înşelăciune sunt de regulă persoane credule şi amatoare de chilipiruri;

– victimele infracţiunilor de furt manifesta neglijenta fata de bunurile personale în diferite situaţii;

– victimele sunt de regulă persoane lipsite de apărare ceea ce presupune vizarea acestora de către autori;

– existenţa unor persoane cu astfel de preocupări infracţionale care urmăresc realizarea unor venituri din comiterea acestui gen de fapte.

Analiza efectuată cu privire la dinamica și evoluția situației operative, a cauzelor și condițiilor generatoare și favorizatoare comiterii de infracțiuni, scoate în evidență tendințele fluctuante de la o perioada la alta, complexitatea fenomenului infracțional, cât și mutații privind genurile de infracțiuni, modurile de operare, structura și vârsta participanților, acțiunile în grup organizat, specializarea și ierarhizarea infractorilor, care, în mare majoritate a cazurilor studiază victimele înainte de comiterea faptei.

Efectivele din mediul urban ale Poliţiei Municipiului Târgovişte au aplicat în anul 2013 un număr de 17.328 (-6.945) sancţiuni contravenţionale, din care:

– la OUG 195/2002= 12.065 ;

– la Legea nr. 61/1991= 3861;

– la Legea nr. 12/1990= 182;

– la Legea nr. 333/2003= 40;

– la regimul evidenţei populaţiei= 301;

– la alte acte normative = 879.

I.4.3. Efectivele Poliţiei Locale Târgovişte

1. Polițiștii locali din cadrul serviciului ordine publică au aplicat, un număr de 1944 sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea prevederilor legale, în creștere cu 30,55%, iar ca sume acordate contravenienților în creștere cu 36,68%.

În perioada supusă analizei au fost acordate 1944 de sancțiuni din care 1384 amenzi cu o valoare de  404.435 Lei  și 560 avertismente, situația sancțiunilor pe acte normative prezentându-se astfel:

– 1262 sancțiuni din care 937 amenzi cu o valoare de 336.690 Lei și 325 avertismente pentru încălcarea  Legii nr. 61/1991;

–  276 sancțiuni din care 132 amenzi cu o valoare de 38.600 Lei și 144 avertismente pentru încălcarea H.C.L.64/2002;

– 295 sancțiuni din care 262 amenzi cu o valoare de 21.775 Lei și 33 avertismente pentru încălcarea H.C.L.251/2004;

–    21 sancțiuni din care 2 amenzi cu o valoare de 1.000 Lei și 19 avertismente pentru încălcarea Legii 12/1990;

–   15 sancțiuni din care 10 amenzi cu o valoare de 950 Lei și 5 avertismente pentru încălcarea H.C.L. 407/2006;

–   10 avertismente pentru încălcarea H.G. 661/2001;

–   41 sancțiuni din care 32 amenzi cu o valoare de 1.770 Lei și 9 avertismente pentru încălcarea O.U.G. 97/2005;

–     1 amendă cu o valoare de 50 Lei pentru încălcarea H.C.L. 50/2003;

–     1 avertisment pentru încălcarea H.C.L. 521/2008;

–   13 sancțiuni din care una amendă cu o valoare de 2000 Lei și 12 avertismente;

–     7 amenzi cu o valoare de 1600 Lei  pentru încălcarea H.C.L. 156/ 2011;

–     1 avertisment pentru încălcarea Legii 54/2012;

–     1 avertisment pentru încălcarea H.C.L. 351/2010.

247. Polițiștii locali din cadrul Biroului Circulație au aplicat 4392 sancțiuni (cu cca. 59% mai multe sancțiuni față de 2012), din care 1202 amenzi însumând 247.497 lei și 3190 avertismente după cum urmează:

-OPRIRE INTERZISĂ – 2138  sancțiuni din care  464 in valoare de 73420  lei și 1674  avertismente;

– ACCES INTERZIS – 1664 sancțiuni din care 571 în valoare de 87662 lei și 1093 avertismente;

– STAȚIONARE INTERZISĂ – 114  sancțiuni din care 16 în valoare de 5080 lei și 98  avertismente;

– PIETONI – 222  sancțiuni din care 35  în valoare de 5480 lei și 187 avertismente;

– MOPEDE – 20 sancțiuni din care 6 în valoare de 1290 și 14 avertismente;

– BICICLIȘTI – 3 avertismente;

– CARUȚE – 31 sancțiuni din care 24 în valoare de 6405 lei și 7 avertismente;

– H.C.L. 64  – 4 sancțiuni  din care 1 în valoare de 160 lei si 3 avertismente;

– H.C.L. 409/2008-305/2013-33/2013 – 194 sancțiuni din care 85 în valoare de 68000 lei și 109 avertismente;

-H.C.L. 62/2013 -1 avertisment;

-LEGEA 448/2006- 1 avertisment.

Polițiștii locali din cadrul Biroului Circulație pe Drumurile Publice au asigurat locul faptei au dirijat și fluidizat traficului rutier cu ocazia mai multor accidente soldate atât cu pagube materiale cât și cu victime.

Infracțiuni constatate și predate Biroului Rutier din cadrul Poliției Municipiului Târgoviște:

– în ziua de 21.01.2013,  polițiștii locali din cadrul Biroului Circulație au oprit un participant la trafic care conducea un moped neînregistrat în circulație;

Accidente rutiere :

– în ziua de 24.01.2013 au participat la dirijarea traficului rutier pe str. Boerescu Zaharia unde a avut loc un accident rutier soldat cu victime omenești;

– în ziua de 29.03.2013 între orele au participat la dirijarea traficului rutier pe str. Calea Domnească cu ocazia producerii unui accident de circulație unde au fost implicate 3 autoturisme;

– în ziua de 16.04.2013 între orele au participat la dirijarea traficului rutier pe B-dul Mircea cel Bătrân unde a avut loc un accident rutier soldat cu victima si fuga de la fata locului;

– în ziua de 27.05.2013 între orele 17:40 – 18:00 au participat la dirijarea traficului rutier pe B-dul Independentei unde a avut loc un accident rutier soldat cu pagube materiale, respectiv 4 autoturisme;

– în ziua de 28.05.2013 între orele 16:30 – 17:00  au participat la dirijarea traficului rutier pe str. Calea Domnească  intersecție cu str. 9 MAI unde a avut loc un accident rutier in care au fost implicate 3 autoturisme;

– în ziua de 15.11.2013 între orele 16:18 – 17:00 au participat la dirijarea traficului rutier pe Calea București unde a avut loc un accident rutier soldat cu victime omenești;

– în ziua de 14.12.2013 între orele 10:50 – 11:00 au participat la dirijarea traficului rutier pe B-dul Unirii unde a avut loc un accident rutier soldat cu pagube materiale;

Având în vedere că începând cu luna mai a anului 2012, activitatea de ridicări auto staționate neregulamentar, nu a mai funcționat,  numărul  conducătorilor autoturismelor care au încălcat condițiile privind oprirea și staționarea a fost într-o continuă creștere.

Autovehiculele care prezintă indicii că se încadrează în prevederile Legii 421/2002 sunt monitorizate permanent de către lucrătorii Biroului Transport ai Primăriei Târgoviște împreună cu Poliția Locală..